Renovarea casei Frusina, una dintre ultimele case tradiționale din jud. Ilfov, cu ajutorul Caminota
Amenințată de planurile de dezvoltare urbană, Casa Frusina, o bijuterie a arhitecturii tradiționale din Muntenia, a fost relocată din Remuș, județul Giurgiu, în Parcul Corbeanca din Tamași, județul Ilfov, pentru a fi salvată de la demolare.
Proiectul ambițios de restaurare a fost coordonat de Asociația Monumente Renăscute și sprijinit de sponsori inimoși și voluntari dedicați, ale căror eforturi neobosite au redat casei splendoarea de odinioară. Recondiționată cu migală și respect pentru tradiție, Casa Frusina își etalează acum frumusețea în noua sa locație, servind drept muzeu al tradițiilor locale și oferind vizitatorilor o fereastră către trecutul arhitectural al regiunii.
În acest articol veți descoperi:
Ce este Casa Frusina
Care sunt caracteristicile unei case tradiționale din Muntenia
Cum s-a strămutat Casa Frusina
Marea Tencuială: Recondiționarea Casei Frusina
Cât a durat recondiționarea Casei tradiționale Frusina
De ce este important să protejăm casele tradiționale românești
Ce este Casa Frusina
Construită între anii 1920 și 1930, Casa Frusina este un exemplu autentic al tipologiei arhitecturii vernaculare interbelice din zona Ilfov, care merită să fie păstrată și pusă în valoare în inima conglomeratului de influențe neorurale din secolul XXI. Inițial situată în satul Remuș, județul Giurgiu, această casă tradițională a fost una dintre ultimele rămase în zonă, reflectând esența vieții rurale din acea perioadă. Ultimul proprietar, Frusina Nicolae, a donat-o, contribuind astfel la păstrarea acestei bijuterii arhitecturale pentru generațiile viitoare.
Relocată în Parcul Corbeanca din satul Tamași, județul Ilfov, pentru a fi salvată de la demolare, Casa Frusina se află acum într-o zonă cunoscută odinioară sub numele de "Rovina Mare". Această regiune era renumită pentru pământul său excelent, folosit în construcția pereților din paiantă și chirpici, materiale care mențineau casele răcoroase vara și călduroase iarna.
Casa Frusina are o compartimentare tradițională, specifică multor case țărănești din secolele XIX și XX, cu o tindă centrală (hol), două camere dispuse stânga-dreapta și o polată (magazie) în lateral. Construcția este realizată din paiantă pe o structură de stejar și îngrădeală, asigurând atât durabilitate, cât și eficiență termică.
Unul dintre aspectele cele mai captivante ale Casei Frusina este ornamentica bogată din zona streșinii și a stâlpilor de pe prispă. Aceste detalii artistice conferă casei individualitate și prestanță, reflectând dorința de frumos a proprietarului și respectul pentru tradițiile locale. Tâmplăria casei, incluzând ușile și ferestrele, se remarcă prin șprosurile curbate ale cercevelelor, iar ușa principală adaugă un plus de solemnitate întregii clădiri.
Astăzi, Casa Frusina servește drept muzeu și centru cultural, oferind vizitatorilor o incursiune în trecutul arhitectural al Munteniei. Aceasta păstrează vie tradiția caselor vechi cu prispă și pictate tradițional, demonstrând cum casele vechi pot fi readuse la viață și transformate în simboluri culturale, reflectând identitatea și istoria locală.
Care sunt caracteristicile unei case tradiționale din Muntenia
Casele tradiționale din Muntenia reflectă o armonie perfectă între funcționalitate și estetică, folosind resursele naturale și adaptându-se la condițiile locale. Iată câteva dintre trăsăturile distinctive ale arhitecturii tradiționale din Muntenia:
Materiale de construcție: Casele tradiționale spun povestea unei simbioze perfecte între om și natură, utilizând resurse locale într-un mod ingenios și sustenabil. În regiunile de deal și munte, lemnul și piatra sunt folosite cu măiestrie, iar în zonele de câmpie, sunt preferate pentru construcția pereților paianta și chirpiciul, amestecuri simple de lut și paie. Aceste materiale ecologice și accesibile oferă un echilibru între inerție (masivitate) termică și termoizolare, menținând casele răcoroase vara și călduroase iarna.
Structură și compartimentare: Casele tradiționale din Muntenia au, de obicei, un singur nivel și un acoperiș în patru ape, acoperit cu șindrilă sau țiglă. Prispa (veranda) este un element distinctiv al acestor case, întinzându-se pe toată lungimea fațadei și oferind un spațiu de tranziție între interior și exterior. Aceasta este adesea decorată cu motive tradiționale sculptate în lemn, adăugând un aspect estetic și funcțional. Acestea au o structură simplă și eficientă: o tindă (hol) centrală care distribuie accesul către două camere situate de o parte și de alta - odaia și cămara. Pe lateral, se află o polată (magazie) folosită pentru depozitarea uneltelor și altor bunuri gospodărești.
Decor și ornamente: Decorul casei este simplu și funcțional, cu ornamente realizate în principal prin sculpturi în lemn, desene pe mobilier și textile brodate manual. Balustradele și stâlpii prispei sunt adesea sculptați cu motive florale și geometrice, reflectând meșteșugul și valorile culturale ale comunității. Stucaturile din paiantă, aplicate pe arcade și stâlpi, adaugă un plus de rafinament și estetică, completând armonios aspectul general al casei.
Cum s-a strămutat Casa Frusina
Strămutarea Casei Frusina este o poveste fascinantă de dedicare și respect pentru tradiție, un proces meticulos care a readus la viață una dintre ultimele case tradiționale din Muntenia. Aceasta a fost salvată de la demolare printr-un efort comun al voluntarilor, specialiștilor și a sponsorilor.
Totul a început cu demontarea casei, fiecare bucată fiind numerotată cu grijă și păstrată pentru reconstrucție. Fragmentele casei au fost transportate cu atenție la noua locație, unde urma să fie reconstituită pe o fundație nouă. Aici, lemnul de stejar și paianta au fost folosite pentru a recrea structura originală, într-o manieră autentică. Pereții au fost refăcuți din pământ argilos amestecat cu paie, tehnică ce asigură o izolație termică naturală, iar tencuiala naturală din argilă, furnizată de Caminota, a fost aplicată de clăcași, pentru a reda casei farmecul de odinioară.
Ornamentica bogată a fost restaurată cu mare atenție, stâlpii și streșinile prispelor fiind sculptate cu motive tradiționale, readucând la viață frumusețea acestor case vechi cu prispă. Ușile și ferestrele, cu șprosurile lor curbate, au fost și ele restaurate, adăugând un plus de solemnitate și autenticitate întregii clădiri. Fiecare detaliu artistic a fost recreat cu respect pentru tradițiile locale, reflectând dorința de frumos a meșterilor de altădată.
Marea Tencuială: Recondiționarea Casei Frusina
Caminota a contribuit la recondiționarea casei Frusina cu suport tehnic și asistență pe șantier dar și cu o donație ce a constat în 6 tone de Caminota Tencuială, peste 1 tonă de Caminota Finisaj Rustic și 3 găleți de vopsea naturală de var Kerakoll Biocalce Tinteggio. Contravaloarea materialelor donate a fost de aproximativ 9.000 de lei.
Spre diferență de umplutura de cob din structura de paiantă a Casei Frusina, finisajele naturale Caminota trebuie să răspundă altor solicitări, printre cele mai importante fiind:
Să fie ușor de aplicat, chiar și fără experiență anterioară
Se pot aplica cu unelte moderne
Nu apar fisuri sau crăpături după uscare
Viteză sporită de aplicare, inclusiv aplicare mecanizată cu pompă de tencuit
Rezistență mecanică sporită - materialele Caminota au fost testate conform standardului din Germania pentru mortare de argilă DIN 18947, iar rezultatele testelor de rezistență la compresiune, încovoiere și frecare le încadrează în clasa superioară S II.
Materialele Caminota au fost puse în operă de zeci de voluntari care au participat la clăcile de weekend. Unii dintre aceștia erau la prima experiență de șantier, dar cu toate acestea toată lumea s-a descurcat de minune iar aspectul final al casei Frusina e unul de excepție care îi reflectă caracterul tradițional. Textura pereților este una specifică lutului iar aceștia au forme organice, lipsa intenționată a planeității pereților fiind caracteristică pentru casele tradiționale.
Colegul nostru Vlad a participat la una dintre clăci, atunci când s-a dat startul la “Marea tencuială” și a susținut importanța reintroducerii materialelor naturale în mediul locuit - în primul rând pentru sănătatea și confortul locatarilor, dar și pentru considerente ecologice și creșterea durabilității construcțiilor.
Vopseaua Biocalce Tinteggio de la Kerakoll a fost folosită atât la interior cât și la exterior întrucât este hidrorepelentă deși are difuzie excelentă la vaporii de apă. Datorită faptului că nu conține plastifianți sau alți lianți în afară de var, aceasta rezistă foarte bine la exterior și are garanție de 5 ani pentru utilizare la exterior. Totodată, lipsa plastifianților din vopsea face ca aceasta să nu se poată aplica decât cu pensula sau cu bidineaua cu aplicări încrucișate și neregulate (vezi aici video cu metoda de aplicare) ceea ce oferă în final un aspect tipic, plăcut ochiului. Un alt aspect important pentru care recomandăm această vopsea este că nu prăfuiește, adică nu se ia la frecare pe mână sau pe haine, nici pe ud și nici pe uscat.
Ușurința în aplicarea materialelor naturale și lipsa barierelor tehnice sau de îndemânare pentru lucrul cu materiale naturale a făcut ca tot parcursul strămutării și recondiționării casei Frusina să fie o acțiune nu doar cu semnificație tehnică si istorică, dar și o acțiune socială și culturală întrucât oameni de rând, fără niciun fel de cunoștințe tehnice au putut participa la clăci si au putut împărtăși din sentimentele comunităților din trecut. Clăcașii au putut practica și simți la prima mână ce înseamnă întrajutorare și spiritul de comunitate.
Acest lucru nu era posibil cu materiale moderne care necesită calificare sau experiență prealabilă înainte de a lucra în șantier. Barierele legate de cunoștințe anterioare au fost inexistente. Satisfacția participanților a fost maximă întrucât rezultatele au fost pe măsură, deși oamenii au lucrat pentru prima data cu tencuieli de argilă.
Pe șantier s-a lucrat cu mâinile goale, fără mănuși, întrucât tencuielile Caminota sunt naturale și nu conțin nicio substanță nocivă. Unele din componentele materialelor Caminota se regăsesc în creme sau în pastă de dinți ceea ce arată că acestea sunt cu adevărat prietenoase cu omul.
Ne-am bucurat să auzim că una dintre concluziile participanților la “Marea tencuială” a fost că riscurile unei persoane fără experiență anterioară, care începe un șantier cu materiale naturale sunt mult mai mici decât la lucrările unde se folosesc materiale convenționale.
Cât a durat recondiționarea Casei tradiționale Frusina
Relocarea, reabilitarea și restaurarea Casei Frusina a avut loc în perioada lunie - Decembrie 2023. Voluntarii și specialiștii au lucrat neobosit pentru a se asigura că această casă poate să-și etaleze din nou splendoarea. Astfel, Casa Frusina nu este doar o relicvă a trecutului, ci un simbol viu al patrimoniului nostru cultural, demonstrând cum casele tradiționale românești pot fi revitalizate și transformate în adevărate repere culturale.
Prin acest efort de recondiționare, Casa Frusina nu doar că a fost salvată de la distrugere, dar a fost și integrată într-un context modern, rămânând fidelă tradițiilor și meșteșugurilor vechi. Este un exemplu elocvent de arhitectură tradițională românească, care arată cum casele tradiționale din Ilfov și alte zone pot fi protejate și readuse la viață, continuând să inspire și să educe generațiile viitoare.
De ce este important să protejăm casele tradiționale românești
Protejarea caselor tradiționale românești este esențială pentru conservarea patrimoniului cultural și identității naționale. Aceste case sunt manifestări ale istoriei și culturii noastre, reflectând modul de viață, valorile și tradițiile comunităților locale. Ele reprezintă un stil de arhitectură vernaculară care utilizează resurse și tehnici locale pentru a crea locuințe eficiente și frumoase. Materialele folosite, precum lemnul, chirpiciul și piatra, arată legătura strânsă dintre om și mediul înconjurător, evidențiind sustenabilitatea acestor construcții. Conservarea acestor case promovează meșteșugurile tradiționale, ajutând la păstrarea tehnicilor vechi de construcție.
Casele tradiționale sunt, de asemenea, atracții turistice valoroase, stimulând economia locală prin turism cultural. Vizitatorii pot învăța despre tradițiile și istoria locului, contribuind la aprecierea și respectarea patrimoniului cultural. Aceste locuințe sunt modele de sustenabilitate, folosind materiale naturale și tehnici care nu dăunează mediului, fiind exemple de cum putem construi locuințe durabile și prietenoase cu mediul înconjurător.
Astfel, conservarea caselor tradiționale românești nu este doar o chestiune de estetică sau nostalgie, ci și una de responsabilitate culturală și ecologică. Ele sunt martori ai istoriei noastre, simboluri ale identității naționale și exemple valoroase de sustenabilitate și meșteșug tradițional.
